Revista Biz a prezentat la Social Media Summit un top al celor mai influenti oameni din social media, top realizat impreuna cu ZeList (TreeWorks).
Am dubii serioase atat fata de acest clasament in sine cat si fata de obiectivitatea metodologiei folosite si se pare ca nu sunt singurul.
Nu spun ca majoritatea celor care apar in top nu si-ar avea locul acolo insa cred, spre exemplu, ca ponderea followerilor pe twitter in calculul acestui top a fost incorect de mare, fapt ce a distorsionat sensibil clasamentul.
Incorect in comparatie cu numarul de cititori al blogului persoanei respective, numar de cititori care nici macar nu a fost luat in calcul in intocmirea respectivului top.
Si nu, numar de cititori unici pe luna (audienta efectiva a unui blog) nu este acelasi cu numarul de abonati la RSS feed raportat de Google Reader …
De apreciat este insa demersul de a identifica influentatorii cei mai importanti din social media si faptul ca s-au adus in discutie metodele prin care acestia pot fi indentificati.
Pana una alta sunt primii si singurii care au incercat un astfel de top, motiv pentru care merita sincere felicitari.
9 comentarii
adizzy says:
Sep 30, 2010
acuma e vorba de cei care influenteaza si interactioneaza, de aia nu cred ca a contat vizitatori unici si a contat twitter…e un altfel de top..dar tot aceleasi persoane se regasesc in el
parvan says:
Sep 30, 2010
deci, ce aia “influenta” si cum ii masuram importanta?
Marius says:
Sep 30, 2010
@adizzy: dupa cum followerii interactioneaza prin RT si reply, in acelasi mod cititorii unui blog pot comenenta posturile unui blog – pe blog nu se pierde interactiunea, cu atat mai putin influenta.
Diferenta e ca pe blog poti sa ai de cateva mii de ori mai multi cititori decat followeri ai pe Twitter.
Daca ponderezi mai putin followerii pe Twitter si mai mult numarul de cititori / unici pe luna clasamentul se va schimba sensibil! (doar un exemplu)
@parvan: cred ca cea mai potrivita persoana sa raspunde la o astfel de intrebare este un sociolog
parvan says:
Sep 30, 2010
nu stiu daca-i o idee eficienta
dar daca incerci, vezi ca-s doua feluri de sociologi: unii mai eseisti veniti dinspre filosofie, altii mai tehnici veniti dinspre inginerie sociala. In functie de sociologul pe care-l intrebi, o sa-ti dea definitii si operationalizari diferite dar complicate in ambele variante 
doar o idee: daca s-ar fi descoperit “sublerul” de masurare a influentei sociale si ar fi la indemana tuturor … oamenii ar mai apela la indicatorii de status (ceasuri, masini, telefoane etc) ? Dar la “autopromovare” ?
PS: de acord ca initiativa e laudabila, carcoteala mea-i referitoare la overpromising .
Catalin Tenita says:
Sep 30, 2010
Salutare,
Intai multam de cuvintele frumoase.
Si este foarte buna observatia din final. Topul asta are o valoare relativa.
Ar fi bine sa existe si alte entitati care sa faca topuri bazate pe alte metodologii si pe alte ponderari. Atunci ar exista posibilitatea de comparatie.
Acum punctual:
1. Ar fi fost bine sa luam in calcul si traficul efectiv. Dar asta nu este un argument al influentei. Intr-adevar reachul este o componenta care poate sa stimuleze influenta. Sau poate sa nu stimuleze.
Pe de alta parte chiar tu spuneai ca esti uimit ca oamenii isi raporteaza date de trafic mult umflate. Crezi ca noua ni le-ar fi spus pe alea corecte. Pana la urma mie mi se pare ca datele de citiori ai RSS-ului prin Google Reader sunt mult mai acurate si in acelasi timp indica un nivel de implicare mai mare (scapam de optimizarile pe cautari de genul mexican pussy si sexy braileanca)
2. Nu am luat in calcul numarul de followersi pe Twitter ci gradul de preluare a mesajelor unui influencer pe twitter. Cati oameni i-au preluat cate linkuri, si ce fel de oameni au fost aceia (ce followersi/grad de vizibilitate aveau)
3. De acord cu ponderile in teorie. In practica faza e ca variatiile ponderilor chiar nu generau rezultate semnificativ diferite.
La nivelul lui 2009 ponderea twitterului a reprezentat (calculat pe sumele scorurilor primare) undeva sub 25% din totalul notei. Iar daca calculam cat a insemnat asta in final (tinand ca 2009 a luat in calcul doar blogosfera) inseamna ca twitterul a fost undeva la 12.5%
Cea mai buna intrebare ramane cea a lui Cristi Parvan, cinstit vorbind.
)
Pana la urma influenta e foarte greu de definit. Mai ales in grupuri mixte. Sa spunem ca avem 10 politicieni, 7 sportivi, 8 intelectuali de nivel premiu Nobel, 12 CEO de super multinationale (+50bl cifra afaceri), papa de la Roma si Dalai Lama. Hai si Bob Dylan, ca-s fan
Cum stabilesti care e cel mai influent. Sau cum stabilesti care e omul anului la Times. Pana la urma orice fel de metodologie ai alege, tot vei gasi o sumedenie de puncte slabe. Nu e ca si cum masori inaltimi, greutati si alte chestii clar cuantificabile intr-o cifra.
De fapt noi am zis ca influenta este data de numarul de persoane care interactioneaza cu un influenser si ii preau mesajul. Numarul si insemnatatea acstora (reachul lor personal, intr-un fel)
Si apoi am identificat niste criterii: numarul de cititori in RSS, numarul de citari ale posturilor unui influencer pe alte blogguri si pe twitter, numarul de conversatii si de RT-uri care le primeste cineva, numarul de share-uri like-uri commenturi la respectivele linkuri pe FB. Si legat de asta – insemnatatea celor care propaga mai departe mesajul (numarul de followersi pe twitter, gradul de linkare/citare al blogurilor lor, etc) Cam astea au fost datele pe care le putem avea in mod direct.
Acum cinstit vorbind acest top trebuie inteles ca topul oamenilor din social media care influenteaza prin conturile lor de SM (twitter,, FB, blog)
Evident ca CEO-ul de la Raiffeisen este mai influent ca Zoso, desi blogul/contul lui de Twitter nu este asa de cunoscut. Ce sa mai spun de Iliescu, Nastase, Elena Udrea. Dar sunt influenti nu prin blog si nu in social media. Sunt influenti in the big picture.
Idem la alti oameni de business(parca si Patriciu avea blog).
E mult de explicat, foarte de acord.
Catalin Tenita says:
Sep 30, 2010
@parvan
Eu nu o vad ca un overpromise. Am stat mult cu Cristi si Marta sa vedem cum ii spunem. O denumire reala ar fi fost “Topul oamenilor din social media ale caror mesaje sunt transmise mai departe de multi oameni, tinand cont si de reachul acestora din urma, precum si de alti factori ca implicarea in conversatii, grad de fidelizare al cititorilor, vizibilitate a continutului pe facebook etc”
Dar pe acelasi criteriul in loc de Top Fete Frumoase ar trebui sa fie:
“Clasamentul intocmit dupa criterii subiective de un juriu care nu este statistic relevant, facut in functie de niste biassuri culturale si idiosincrasii personale, in baza unor elemente cu vizibilitate mare cum ar fi dimensiunea si forma sanilor, profilul general, chipul cu trasaturi angelico-infantil, lungimea si calitatea parului, precum si indicele de refractie al acestuia, gradul de dezirabilitate sexuala….”
Ar fi misto un astfel de titlu, nu? Si totusi se merge pe simplificatoarea varianta Beauty Contest
)
Catastif » Raspunsuri la comentarii Topul Zelist - Revista Biz Influenceri in Social Media says:
Oct 1, 2010
[...] 3. Comentarii la postul lui Marius Pahomi: [...]
parvan says:
Oct 1, 2010
Catalin: uite cum intru eu in polemici pe care n-as fi vrut sa le duc public
Intai de toate: overpromise-ul in general depinde de emitator si produce efecte asupra emitatorului dar este un proces care se intampla la receptor. Adica, overpromise e atunci cand unii cred ca un produs e mai mult decat e de fapt.
Concret: daca un promotor de napolitane ia de bun un top al “inluentei” in care (sa zicem) un reporter din buda fostului loc de munca e prezentat ca avand “influenta mare” si apoi constata ca expunerea napolitanelor acolo n-a influentat consumul de napolitane … nu-i responsabilitatea emitatorului de topuri ci a celui care a interiorizat o promisiune nefezabila. Dar efectele se rasfrang (si) asupra realizatorului de topuri.
Revenind on topic:
1. cred ca puteati fi mai atenti pe forma in care vi se prezinta/preia munca si cred ca v-ar fi fost de folos daca insistati ca informatia metodologica sa insoteasca rezultatele sau macar sa fie apelabila.
2. agregarea celor 3 componente fara detalii, fara topuri pe componente etc creeaza un blackbox (intarit de absenta cifrelor pe metrica dupa care se ordoneaza topul)
3. inluderea offlineului ca si criteriu pentru “lista scurta” creeaza confuzii
4. operationalizarea “influentei” prin “colportare” este creatoare de polarizare si deci de supraevaluari ale “influentei”.
PS: de mare angajament ideea cu “gradul de dezirabilitate sexuala” eventual operationalizat ca suma a dezirabilitatii atingerilor pe glezna sau a muscaturilor pe gat
)
Marius says:
Oct 1, 2010
@catalin:
1. La nivel de comunicare in masa, influenta este proportionala cu reach-ul. Una e o statie TV locala si alta este acoperirea la nivel national (doar un exemplu).
2. Exista instrumente care iti estimeaza extrem de bine reach-ul oricarui blog, astfel incat nu ai nevoie sa ceri aceste informatii la bloggeri.
3. Pentru unii dintre bloggeri si pentru multi din topul realizat de voi numarul de cititori din RSS reader nu este public.
4. Din experienta, procentul abonatilor la RSS Reader care sunt efectiv activi este extrem de mic. In vreme ce numarul de cititori unici / luna este ceva concret, nu ceva teoretic.
5. Legat de SEO, exista si printre followerii de Twitter un procent constituit din pseudo-urmaritori (diversi comercianti sau cei care urmaresc mii sau zeci de mii de conturi).
6. Nu ai luat in calcul numarul de followersi pe Twitter insa ai luat in calcul “cati oameni i-au preluat cu linkuri si ce fel de oameni au fost aceia (ce followersi/grad de vizibilitate aveau)”.
Adica pana la urma direct sau indirect tot ai luat in calcul numarul de followersi
7. Din pura curiozitate stiintifica, cred ca toata lumea ar aprecia putina transparenta legata de metodologie / ponderi / premise de la care s-a plecat, etc
Asa cum spuneam, chiar mi se pare un demers foarte interesant pe care il sustin si il apreciez.
@parvan: foarte pertinente observatiile tale!